la-Deva.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii devenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Parcul Național Retezat

Agerpres

 

Parcul Național Retezat este cea mai mare rezervație naturală din țara noastră, monument al naturii inclus pe lista rezervațiilor naturale ale Biosferei de către UNESCO, din anul 1979. În 2004, a fost ales membru al PAN Parks, fundație europeană care își propune să promoveze parcurile naționale din Europa ca destinații eco-turistice deosebite la nivel continental, fiind primul parc național din România care a fost certificat de această fundație.

Situat în partea de vest a Carpaților Meridionali (județul Hunedoara), în impunătorul masiv Retezat are unele dintre cele mai frumoase priveliști din Europa de Sud-Est. Înfățișarea geografică a masivului, unde altitudinile variază între 794 și 2 509 m (vf. Peleaga), constituția geologică, peisajele de o autentică sălbăticie, bogăția floristică și faunistică, dar mai ales întinsele mărturii ale glaciațiunii cuaternare (căldări, cercuri, iezere, morene) fac din această parte a Munților Carpați un monument al naturii de o importanță științifică deosebită. 

Pentru conservarea frumuseților acestor munți și a florei endemice de aici, în anul 1935, a fost creat Parcul Național Retezat pe domeniul de vânătoare deținut de Casa Regală. Demersurile pentru constituire au fost inițiate încă din anul 1923 de profesorul Alexandru Borza, directorul Grădinii Botanice din Cluj și de savantul biolog Emil Racoviță. 

Suprafața Parcului era la înființare de 14 000 de hectare, ce includeau păduri, peisaje alpine, căldări și lacuri glaciare, pășuni, precum și diverse specii valoroase de plante și animale. Multă vreme, forma și conturul parcului au rămas nemodificate, însă, în timp, a avut loc o extindere considerabilă prin anexarea de noi suprafețe în special din zona împădurită, ajungându-se astăzi la suprafața de 54 541, 8 hectare (cu șase rezervații însumând 18 429 hectare și două zone tampon, cu o suprafață de 36112,8 hectare). Din anul 2003, s-au stabilit noi limite ale Parcului care includ și o parte din munții Piule, Albele, Piatra Iorgovanului și Stînuleții Mari, ce fac parte din Retezatul Calcaros. 

Principalele atracții ale Parcului Național Retezat sunt peisajele de o autentică sălbăticie, conturate de păduri, lacuri glaciare, pășune alpină și piscuri înalte, dar și flora și fauna acestor locuri. În Parcul Național Retezat, se află cel mai întins lac din zona alpină românească — Bucura, 2 041 m. Acest "tărâm cu ochi albaștri" cum mai este numit Parcul, cuprinde peste 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, precum și tăuri alpine dintre cele mai adânci, cum este Tăul Negru (25, 5 metri). Prezența lacurilor este strâns legată de existența foștilor ghețari alpini și a urmelor lăsate de aceștia. Datorită altitudinii mari a Masivului Retezat (ex. Vf. Peleaga 2 509 m), activitatea ghețarilor s-a desfășurat amplu, identificându-se urmele a 18 ghețari. În afara ghețarilor de circ (Bucura, Custura, Judele), s-au mai păstrat resturile celui mai întins ghețar de vale (Lăpușnicul). Lacurile, alimentate de zăpada topită a crestelor, oferă priveliști de vis, iar dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente în căldări, pe trepte de versanți, în complexe sau izolate și concentrarea lor într-un singur masiv muntos atrage anual atât admirația turiștilor cât și atenția oamenilor de știință. 

 

Peisajul este completat de zona calcaroasă a Masivului Retezat, cuprinsă între culmile Albele, Drăgășan, Scocul Mare, și în perimetrul căreia se întâlnesc fenomene carstice: văi seci, doline, avenul Piule, peșterile Dalma cu Brazi, Piatra Iorgovanului. La poalele Masivului se întind păduri de fag, carpen, ulm, paltin, frasin. În văi crește arinul negru, iar mojdreanul și teiul pot fi găsiți pe Valea Râului Mare. La peste 1 000 metri altitudine se găsesc molidul, arțarul, mesteacănul. 

Renumit prin diversitatea floristică, masivul Retezat adăpostește aproape 1190 specii de plante superioare (din cele peste 3 450 cunoscute în România), la care se adaugă un mare număr de specii inferioare care au stârnit interesul botaniștilor. Există 60 de asociații vegetale de cormofite cuprinse în zece clase de vegetație. Deosebit de importantă din punct de vedere floristic este zona calcaroasă a Retezatului Mic cu un mare număr de plante rare cum sunt Barbarea lepuznica sau Pedicularis baumgarteni. Pajiștile din regiunea alpină constituie o zonă de importanță aparte, aici regăsindu-se majoritatea speciilor din flora alpină, printre acestea și diferite specii de Gentiana, Potentilla sau Pulsatilla (Leontopodium alpinum). 

Alte zone de interes deosebit sunt cele de limită între zona stâncoasă și pajiștile alpine, unde se întâlnesc rododendronul (Rhododendron kotschii) și jneapănul (Pinus mugo), specie protejată în România, floarea de colț sau Zâmbrul (Pinus cembra), dar și diferite specii de ciuperci. Se remarcă, printre speciile de aici, plante declarate monumente ale naturii: floarea de colț (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella rubra), strugurii ursului (Arctostaphyllos uva ursi), gențiana (Gentiana punctata) ș.a. Începând cu anul 2000 au fost organizate acțiuni de inventariere a florei cu ajutorul biologilor voluntari și a fost elaborată prima versiune a planului de monitorizare a speciilor cheie. 

În ce privește fauna, Parcul Național Retezat, adăpostește circa 300 de specii caracteristice Carpaților. Astfel, vertebratele au în parc reprezentanți din toate clasele întâlnite în țara noastră: cicarul, 11 specii de pești (nisiparița, păstrăvii de lac, broasca roșie); 11 specii de amfibieni dintre care opt sunt considerate, de către specialiști, rare și vulnerabile la nivel național. Se mai întâlnesc nouă specii de reptile, printre care și vipera; 185 de specii de păsări (acvila de munte, acvila țipătoare mică, șerparul, șoimul călător cocoșul de munte, cucuveaua pitică, barza neagră ciocănitoarea cu spate alb); 55 de specii de mamifere (lupul, ursul, râsul, marmota, capra neagră, cerbul, căpriorul, pisica sălbatică etc); 13 specii de lilieci; vidrele. În rândul nevertebratelor se găsesc fluturi de zi, cel puțin șase specii endemice de plecoptere și patru de trichoptere, ultimele două grupuri fiind în mod particular asociate cursurilor de apă. 

Diversitatea mare a faunei din Parcul Național Retezat dovedește încă o dată existența unor habitate naturale puțin afectate de activitatea umană. Frumusețea peisajelor și "sălbăticia" zonei atrag anual numeroși turiști dintre care 30% sunt străini. Munții Retezat sunt traversați de multe poteci turistice marcate pentru amatorii de drumeții, dar și câteva trasee de cățărare.

Accesul spre aceste frumuseți este posibil din două direcții: Depresiunea Hațegului și Valea Jiului. În Depresiunea Hațegului se poate ajunge dinspre Deva, pe DN 66 (Deva — Simeria — Hațeg) sau dinspre Caransebeș, pe DN 68 (Caransebeș — Hațeg); în Valea Jiului se ajunge dinspre Deva, pe DN 66 (Deva — Simeria — Hațeg — Pui — Petroșani) sau Târgu Jiu, tot pe DN 66 (Tărgu Jiu — Filiași — Petroșani). Drumeții care intră în Retezat pot avea ca destinații cabanele (Buta, Cascada, Pietrele, Rotunda, Gențiana ș.a.), pensiuni (Anita, Dumbrăvița, Mara, Ancuța, Turbopin) sau locurile de campare (Poiana Pelegii, Buta, Zănoaga, Bucura), admise prin regulament.

În august 2005, Administrația Parcului Național Retezat a inaugurat Centrul de vizitare Nucșoara care oferă turiștilor informații despre trasee, starea drumurilor, floră, faună, obiceiuri și tradiții ale locului. El este situat în comuna Râu de Mori, pe drumul care duce spre cabanele Cârnic-Pietrele și este al doilea obiectiv de acest gen deschis la intrarea în Parcul Național Retezat, după cel de la Ostrovel, situat la poalele Masivului Retezat.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015