la-Deva.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii devenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

'Roua Cerului', planta carnivoră din mlaștina ''Tăul fără fund''

Agerpres

 

La câțiva kilometri de orașul Hațeg se află satul Peșteana, locul în care trăiește, de aproape 11.700 de ani, una dintre puținele plante carnivore din România - Drosera rontundifolia sau ''Roua cerului''. Mlaștina care o adăpostește se numește ''Tăul fără fund'' și este declarată rezervație botanică, amplasarea ei fiind cunoscută mai degrabă de specialiști și mai puțin de publicul larg.

Pentru turistul obișnuit este greu de ajuns la 'Tăul fără fund', în lipsa unor indicatoare susținute, singurii care te pot ajuta fiind păstorii de capre care își duc animalele de colo-colo pe dealurile din jur. Poate că aceasta ar fi explicația, mai puțin științifică, a longevității plantei 'Roua cerului', ferită oarecum de intențiile distructive ale oamenilor care își doresc să plece acasă 'cu ceva', atunci când se află în excursie.

Marcela Balasz, cercetător științific la Muzeul Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva, este unul dintre specialiștii în botanică care a urmărit evoluția plantei carnivore și a mlaștinii 'Tăul fără fund' în cei câțiva zeci de ani de carieră. Cunoaște foarte bine drumul spre mlaștină și te poartă, cu o vitalitate de invidiat, spre locul în care vei putea vedea acea plăntuță mică, cu nume angelic, dar extrem de periculoasă pentru insecte.

De la marginea satului Peșteana, unde se poate ajunge ușor cu mașina pe drumul național dintre Hațeg și Caransebeș, începem să urcăm pe jos, pe o râpă relativ abruptă. Avem încredere în Marcela, care ne scoate într-o livadă de pruni și apoi într-o pășune unde pasc mai multe turme de capre.

Un câine foarte nervos aleargă spre noi și latră încontinuu, parcă încercând să-i arate stăpânului său că nu se poate fără el. Chiar amenințat, abia după câteva minute se liniștește, dar stă de pază la câțiva metri depărtate.

Când aude spre ce loc dorim să ne îndreptăm, păstorul turmei de capre se uită puțin în zare și apoi ne întreabă dacă știm cum să ajungem acolo. 'Am înțeles că este o zonă destul de periculoasă. Bătrânii ne povesteau, când eram eu mic, că acolo e o mlaștină și un ochi de apă la care nimeni nu a reușit să-i dea de cap. Nu cred că știe cineva cât este de adânc. Unii povestesc că acolo au intrat vaci cu totul și nu au mai ieșit afară. De-asta-i spune 'Tăul fără fund', ne explică omul.

O legendă locală spune că bătrânii satului au încercat să afle care este adâncimea apei din mlaștina de la Peșteana. Așa că au legat unele de altele 'șase sau șapte bâte, lungi de patru metri' pe care le băgau apoi în mijlocul ochiului de apă. Nu au reușit niciodată să ajungă la fund, poate și din cauză că presiunea apei le împingea bețele la suprafață, încercăm noi o explicație mai potrivită pentru zilele noastre.

Dincolo de aceste povești pitorești ale satului românesc, ne continuăm drumul spre 'Tăul fără fund' pentru că mai avem cel puțin doi kilometri până acolo. Mai urcăm un deal, iar din vârful acestuia se deschide în fața ochilor o pădurice de mesteceni în mijlocul unei poieni. Tot acolo, înconjurată de pâlcurile dese de mesteceni se află și mlaștina pe care o căutam.

Să nu vă închipuiți că e o mlaștină cu noroi, în care abia înaintezi! Nici vorbă! Un strat gros de mușchi verde și de pipirig te susține la suprafață, deși parcă ai călca pe o saltea umplută cu apă. Marcela ne spune să fim atenți pe unde umblăm și să-i călcăm pe urme, la propriu, dacă vrem să ajungem la planta pe care o căutam. Crește pe mușchiul din mlaștină, are frunzele roșiatice și mici, iar în vârful acestora sunt câteva picături, similare celor de rouă.

'Drosera rotundifolia sau Roua Cerului poate fi ușor recunoscută după florile de culoare albă și îndeosebi după frunze. Acestea au pe suprafața lor numeroși peri glandulari cu rol în digerarea insectelor. Perișorii, numiți și tentacule, secretă substanțe lipicioase care se adună sub forma unor picături strălucitoare, ca de rouă, de unde vine și denumirea plantei. Planta consumă aproximativ 50 de insecte pe an, pe care le folosește ca un supliment de azot, pe care nu-l poate găsi în mlaștină', spune cercetătoarea Marcela Balazs, de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva.

'Roua cerului' are de unde alege pentru că insectele sunt atrase de frunzele colorate, care strălucesc în lumina soarelui de amiază. Se lipesc însă imediat de lichidul secretat de plantă și se zbat puternic în încercarea de a scăpa de acolo. Sunt aproape de un sfârșit sigur pentru că mișcându-se ajung să se lipească și de alte tentacule. Glandele plantei secretă apoi un lichid albicios, un fel de suc gastric, care va digera insecta în câteva zile, ne explică Marcela Balasz.

Planta carnivoră nu este periculoasă pentru om și tocmai de aceea trebuie protejată având în vedere importanța ei științifică. Mlaștina a fost declarată rezervație botanică și este interzisă culegerea plantei de acolo. Este bine ca turiștii să întrebe localnicii despre potecile pe care se poate ajunge la "Tăul fără fund" și să respecte regulile de vizitare ale unei rezervații botanice. Nu de alta, dar poate, în timp, ar mai dori și alții să vadă minunile naturii.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014